Asociatia Artistilor Plastici IASIART

Du-te la cuprins

Meniu principal:

Primavara 2012


Primavara de la Casa Cartii

 
La finele saptamânii trecute, membrii Asociatiei Artistilor Plastici Iasi s-au reunit la Galeriile de Arta de la Casa Cartii, pentru a participa la Salonul de Primavara, unul dintre cele mai de lunga durata evenimente culturale iesene. Ca de fiecare data, Salonul s-a materializat într-o expozitie colectiva, însumând peste 30 de lucrari din domeniul plasticii, artei naive, sculpturii sau chiar artei textile.

Stiluri diferite, viziuni diferite asupra naturii, abordari diferite ale anumitor teme – toate acestea au asigurat expozitiei o puternica dimensiune a diversitatii, care, fara a aluneca în peiorativul eclectismului, a conferit o polifonie remarcabila de sensuri si mesaje. Într-un fel de Babilonie bine organizata, fiecare privitor a gasit satisfactie în câte ceva: fie ca vorbim despre peisaj, natura statica, frânturi de religiozitate sau daltuire a lemnului, pretutindeni te întâmpina simplitatea rafinata, mimesisul sensibil, oglindirea naturalului prin filtrele discrete ale iubirii pentru frumos.

O dare de seama a expozantilor din cadrul Salonului ar trebui sa înceapa cu peisajele. Perspectivele peisajului bucovinean propus de Mircea Popescu fac casa buna cu verdele cald, fin pastelat, al „Primaverii” lui Gheorghe Balaceanu. Exploziile cromatice din cehoviana „Primavara în livada” a Liviei Hau reprezinta un bun contrapunct la complexul peisaj, cu tente expresioniste, adus vederii de Costache Falticeanu. Farmecul discret al „Casei tiganesti”, asa cum o surprinde Octavia Vizitiu, este o buna introducere la eterna filosofie a alternantei deal-vale, pe care pare sa se sprijine, tematic, lucrarea „Dealul Repedea” al Iuliei Frujinoiu. Rigorile geometrice din „Peisajul spaniol” al Marioarei Tereja sunt completate cu o foarte bine redata, de catre Eugenia Nechita, „Fuga în Egipt”. Începuturile de rugina ale unui peisaj autumnal, de septembrie, pictat si trait de Lenuta Ursu, au aceeasi încarcatura de melancolie precum „Apusul”, aproape fotografic, redat de Constantin Ticau. Un amestec de exuberanta, tinerete, zbor, contopite într-un melanj cromatic de mare duiosie, e de gasit în „Pescarusii” Laurei Falticeanu.

Bine reprezentate la nivel de întreg sunt naturile statice. Unul dintre cei mai în forma expozanti, Viorel Vasiliu, regizeaza un adevarat spectacol al „Garoafelor în ulcica”. Îl secondeaza Maria Frangopol cu o foarte sensibila „Natura statica”, care lesne ar putea fi „citita” ca un eseu despre solitudinea unei flori. În deplin ton cu anotimpul, „Liliacul” Elenei Chirica este o încântatoare reverenta adusa oricarei forme de renastere, asta în vreme ce „Rasarita” lui Ioan Balan impresioneaza prin inteligenta contextualizarii într-un mediu familiar si cald. De o mare acuratete si limpezime, lucrarea lui Petrica Sîncu, „Natura statica cu lampa”, propune un foarte interesant melanj de culturalitate si arhaicitate. O „Compozitie cu fazani”, inspirat etalati cromatic de Costica Pâinedulce, are valentele unei tristeti vânate de un melancolic. Te arunca într-o alta stare „Ciresele” Agnesiei Lazar, voluptoase si aproape carnale. În registrul floricol se înscriu „Trandafirii albi” ai Madalinei Dorofte si „Trandafirii” Elenei Condrea.

În zona portretului, Cornelia Olteanu aduce în atentie un profil ca o efigie romana, simbol al inocentei, dar si al feminitatii, asta în timp ce Dumitru Pavaloi ne „vorbeste” despre un alt tip de inocenta, a copilariei, în lucrarea sa „Primavara vietii”. În fine, Maria Lupu ipostaziaza sentimentul mândriei, asa cum este el întrupat de personajul feminin ce îi domina lucrarea. Artistii naivi sunt la înaltime si de data aceasta: Emil Ilegitim speculeaza la maximum umorul acestei pitoresti componente a artei plastice si ni-l prezinta pe „Victor betivul”. La fel procedeaza Costel Iftinchi în „Craciunul unui pensionar”, strecurând, în plus, câteva sugestii de meditatie trista asupra singuratatii si batrânetii. Elena Zbant recupereaza ceva din stravechile ritualuri românesti, descriind atmosfera din „Sâmbata pomenirii mortilor”. La limita artei naive e si secventa de „Patinaj artistic”, surprinsa de Anastasia Gârneata. Religiosul îsi are reprezentantii sai. Ana Maria Axinte aduce sacrul catre profan prin „Maica Domnului cu Pruncul”. La fel, tapiseria, cu o superba desfasurare de lebede si oameni, într-o lucrare ale carei inflexiuni populare sunt semnificative: „Lebede”, de Profira Mihai.

Ca la fiecare editie, sculptura, calitativ vorbind, este la cote înalte. De la expresivitatea lemnoasa a lui „Stefan cel Mare”, redat de Costel Tanase, la metafora sarutului, asa cum o simte si o înfatiseaza Valeriu Burlacu, tot el semnând si o alta excelenta sculptura – „Spre infinit”. În fine, Nicolae Popa, ludic, dar atent la detalii, ne ofera un „Junior” cu mingea la picior …de lemn.

Un juriu condus de pictorul Aurel Istrati a desemnat premiile Salonului de Primavara 2012. Diplomele, dar mai ales atmosfera sarbatoreasca, au recompensat efortul unor artisti care lucreaza cu sufletul si care înteleg ca a contribui la propovaduirea frumosului în lume este una din menirile esentiale ale omului de oriunde si oricând.

Autor: Calin CIOBOTARI - Sursa: FlacaraIasului.info - Cultura, Local May 9, 2012 la 07:33


aap IASI | Istoric | Vernisaje | membri AAP | Tabere | Contact | Donatie | Harta sitului

© Asociatia Artistilor Plastici Iasi Romania - Association des Artistes - Artists Association - Associazione degli Artisti ®
Inapoi la cuprins | Inapoi la meniul principal