Asociatia Artistilor Plastici IASI


Du-te la cuprins

Meniu principal:


Toamna 2012


Toamna pe simezele de la Casa Cartii

 
Saptamâna trecuta, pe simezele Galeriei de Arta de la Casa Cartii, membrii Asociatiei Artistilor Plastici Iasi si-au prezentat cele mai recente creatii. S-a întâmplat în cadrul Salonului de Toamna, manifestare anuala ce reuneste lucrarile a peste douazeci de expozanti. Fie ca vorbim despre sculptura, fie despre pictura, tapiserie sau arta naiva, constanta Salonului este diversitatea si capacitatea de a oferi, prin arta, o privire pluriperspectivala asupra lumii. Este de precizat ca, desi nu intra în categoria profesionistilor, marea majoritate a membrilor Asociatiei sunt deja nume cunoscute de iubitorii de arta. Unii dintre ei s-au remarcat prin expozitii de autor, altii au fost premiati, ba chiar, în librarii, pot fi gasite albume ce contin parte din lucrarile cele mai bune. Sunt efectele unui demers de lunga durata, Asociatia în discutie fiind unul dintre cele mai longevive proiecte iesene. Gheorghe Balaceanu, presedintele ei, are meritul de a fi gasit formulele care sa asigure proiectului rezistenta la intemperiile vremurilor si, mai mult decât atât, suficiente motivatii menite a pastra un onorabil nivel calitativ.

Revenind la evenimentul de la Casa Cartii, o succinta trecere în revista ar trebui sa înceapa cu peisagistica, domeniul preferat de manifestare al celor mai multi dintre expozanti. De la spatiul ondulatoriu, în tonuri edenice, propus de Iulia Frujinoiu („La strânsul fânului“), la rusticile, dar tandrele „Capite“ ale Elenei Chirica, de la „Parfumul de toamna“, în care autumnalul îl degaja silueta feminina conturata de Maria Frangopol, la perspectiva „Culesului de struguri“ a Marioarei Tereja, de la ruginiul sângeriu si meditativ din „Gândind la toamna“ (Eugenia Nechita), la verdele cald din „Peisaj din Sarata Monteoru“ (Ion Balan). Este reprezentata atât solitudinea vreunui drum de tara, precum în lucrarea lui Dumitru Pavaloi „Pe deal“, cât si cea a unei munci, pe cât de banala, pe atât de profunda, purtând în ea milenaritatea unui popor, precum în „Dovlecii“ Laurei Falticeanu. Arhitecturalul îsi gaseste împlinire fie în unghiuri urbane, ca în „Peisajul“ lui Mircea Popescu, fie în amurguri sacre, în genul celui conceput de Anastasia Gârneata („Manastirea din padure“). În fine, fluiditatile si coloritul lor indefinibil îsi gasesc un bun purtator de cuvânt în „Gondola“ lui Costica Pâinedulce, asa cum ideea de zbor e încarnata sculptural, gratios si puternic în „Vulturul“ lui Constantin Trofin. Tot în arealul sculpturii îl regasim cu placere pe Nicolae Popa, al carui umor lemnos loveste din nou, de asta data într-un foarte expresiv în „Mos Vasile“. Portretistica îsi are spatiul ei de manifestare, prin intermediul „Nepotului Matei“, redat cu fidelitate si dragoste de Lenuta Ursu. La fel, natura statica, nelipsita din expozitiile Asociatiei, e pusa în valoare de Viorel Vasiliu printr-o bogata în semnificatii „Natura cu ulcele si pâine“.

Sub raport conceptual, atrag atentia câteva lucrari: prima, propunând o foarte complexa Eva, cu elemente de dionisiac subtil, îi apartine Madalinei Dorofte si întrupeaza, metaforic, însasi toamna. Cea de a doua, utilizând din plin temele filosofice ale cunoasterii si privirii, este intitulata „Ochiul cunoasterii“ si îi apartine lui Octavian Vizitiu. Pe aceeasi simbolistica a ochiului se înscrie „Visul de toamna“ al Serviliei Oancea.

Una dintre componentele cele mai puternice ale Salonului ramâne arta naiva. Maria Lupu, binecunoscuta pentru lucrarile ei de gen, propune de data aceasta un discurs pictural despre „Merele care au dat în pârg“. Inspirata ca de obicei, Elena Zbant vine cu o tema a furtunii destul de rar întâlnita în domeniul artelor naive, acolo unde, de regula, luminozitatea puternica detine prim planul. Absolut minunata este lucrarea lui Petrica Sâncu, „La cules de la altii“, de un umor debordant si vorbind pe sleau despre metehnele românului. Retinem, de asemenea, lucrarea „La cules de papusoi“, a lui Costel Iftinchi, si „Culesul de struguri“ al lui Costache Falticeanu. În fine, la intersectia cu arta naiva se înscrie tapiseria Profirei Mihai, „Prietenii“.

Ca în fiecare an, un juriu prezidat de artistul plastic Mihai Cotovanu a premiat cele mai merituoase lucrari.

Autor: Calin Ciobotari - Sursa: FlacaraIasului.info - Cultura, Local October 24, 2012 la 00:59


aap IASI | Istoric | Vernisaje | membri AAP | Tabere | Contact | Donatie | Harta sitului


© Asociatia Artistilor Plastici Iasi Romania - Association des Artistes - Artists Association - Associazione degli Artisti ®

Inapoi la cuprins | Inapoi la meniul principal